vineri, 10 februarie 2012

La puşcǎrie – ep.1

            Andi era singur în sala de duşuri. Lucru ciudat, deoarece deţinuţii de obicei profitau de rarele pauze pentru a da jos de pe ei transpitaţia şi praful care se lipea insistent de piele în timpul muncii grele pe care erau constrânşi sǎ o presteze. De fapt fuseserǎ vreo 2-3 persoane, dar dispǎruserǎ ca prin farmec, iar Andi nu observase acest fapt divers. Dǎduse din umeri cu indiferenţǎ şi gândise mecanic: “Nişte nespǎlaţi!”.
De fapt starea de permanent surmenaj fizic şi intelectual îţi dǎdea o apatie cronicǎ faţǎ de ce se întâmpla în jurul tǎu. Aşa ajungeai dupǎ o perioadǎ în colonia de muncǎ în folosul comunitǎţii din acest deşert blestemat. Intrai cu dorinţa de a socializa cu ceilalţi, te mirai de apatia generalǎ şi de privirile de la indiferente spre acuzatoare spunând parcǎ “io-te dom’le, un alt palavragiu în colonie”.
Totuşi era suspect de linişte, în ciuda jetului de apǎ care se spǎrgea cu zgomot de planşeul de beton armat, împroşcând pereţii scorojiţi, nezugrǎviţi de vreo 50 de ani şi plini de ploşniţe. Erau nişte ploşniţe imense, care pǎreau sǎ aibǎ o inteligenţǎ diabolicǎ. Entomolog emerit cu doctorate în comportamentul ploşniţelor sǎ fii, tot nu puteai pricepe cum drac erau în stare sǎ sarǎ peste farfuriile cu motorinǎ în care deţinuţii puneau picioarele paturilor, şi sǎ urce pânǎ sus ca sǎ le sugǎ sângele.
 Brusc, Andi simţi acea senzaţie de pericol iminent pe care o avea de fiecare datǎ când se afla în pericol iminent şi care îl salvase din câteva pericole iminente prin care trecuse. Chiar inainte de a se întoarce, ghici despre era vorba. Cât de idiot şi de neglijent putuse fi!

Malacul Principal ţinea în mânǎ un lanţ gros şi rânjea satisfǎcut. În spatele lui, cei doi Malaci Secundari rânjeau doar o idee mai puţin satisfǎcuţi decât şeful şi mentorul lor, asta în semn de profund respect. Unul dintre ei ţinea în mânǎ o rangǎ de fier, celǎlalt o cǎrǎmidǎ pe care o plimba dintr-o palmǎ în alta pentru a pǎrea mai convingǎtor. Pe uşa întredeschisǎ se vedeau alte douǎ umbre de malaci, care fǎceau de pazǎ. Era clar, fusese un plan diabolic, menit sǎ-i strice ziua.
-          Bombonel, ai scǎpat sǎpunul – rânji Malacul Principal, privind cu subînţeles spre Malacul Secundar 1.
-          Şi ai grijǎ cǎ e alunecos pe jos, sǎ nu cazi şi sǎ te rǎneşti când te apleci – rânji cu un subînţeles doar cu o idee mai redus Malacul Secundar 2.

În limbajul nescris al puşcǎriei, asta însemna o invitaţie subtilǎ adresatǎ de unul sau mai mulţi indivizi unuia singur, în general prins în curul gol, de a se apleca şi de a se lǎsa iubit anal cu o tandreţe relativǎ. Andi se blestemǎ în gând pentru cǎ fusese atât de neglijent. Acum se prefigura cu probabilitate din ce în ce mai mare un eveniment anal nedorit. Îşi adunǎ gândurile şi rosti cu prudenţǎ:
-          Mulţumesc cǎ mi-ai atras atenţia, dar am unul de rezervǎ chiar aici.

În acelaşi limbaj al puşcǎriei asta însemna un refuz prudent, care lǎsa totuşi o portiţǎ de acceptare a sodomizǎrii obligatorii. Ce drac, doar nu puteai acepta din prima o astfel de invitaţie. Mai bine luai o bǎtaie bunǎ şi apoi sǎ fii iubit cu bestialitate, dar sǎ câştigi respectul agresorilor decât sǎ cedezi prea uşor, sǎ fii iubit cu bestialitate şi sǎ scapi de bǎtaie, dar sǎ fii considerat o ţintǎ accesibilǎ data viitoare.
-          Apleacǎ-te, pedofil nenorocit ce eşti! – urlǎ Malacul Secundar 1. Ia-o la caca ca un bǎrbat. Sǎ simţi şi tu ce simt copilaşii ǎia de pe net!
Era clar acum care era problema! Ceilalţi deţinuţi aplicau o altǎ lege nescrisǎ a închisorilor, conform cǎreia pedofilii erau cei mai violaţi puşcǎriaşi. Nu cǎ ceilalţi, consideraţi prospǎturǎ nu ar fi fost, dar în special pedofilii.
Toţi malacii fǎcurǎ un pas ameninţǎtor înainte, agitând cu subînţeles lanţul/ranga/cǎrǎmida. Era un indiciu subtil cǎ timpul de gândire era pe cale sǎ expire. De aici încolo, lucrurile evoluarǎ cu o iuţealǎ incredibilǎ, luîndu-l prin surprindere pânǎ şi pe Andi.
Malacul Principal lovi cu lanţul spre picioarele eroului nostru. Acesta sǎri peste lanţ şi ripostǎ cu un şut în ouǎle Malacului Principal, care se cocoşǎ de durere şi se prǎvǎli în faţǎ. În acelaşi timp, Andi se eschivǎ în faţa rǎngii Malacului Secundar 1 care se îndrepta direct spre capul sǎu. Eschiva nu fu chiar completǎ, ranga lovindu-l în umǎrul stâng şi dezechilibrându-l. Avu însǎ prezenţa de spirit de a-l antrena în cǎdere şi pe Malacul Secundar 2 şi de a-şi înfige dinţii în piciorul acestuia. Acesta urlǎ şi încercǎ sǎ-l ia pe Andi de gât, dar acesta alunecǎ cu mǎiestrie, fiind tot uns de sǎpun. Sǎ mai zicǎ cineva cǎ sǎpunul nu e folositor în unele situaţii.

Norocul lui Andi era însǎ pe terminate. Malacul Principal 1 se prcǎ peste el, într-o poziţie de placaj împrumutatǎ de la rugby. Cum era de vreo 2,371 ori mai greu decât el, şansele de a scǎpa erau extrem de mici, cu toate cǎ se spǎlase cu o cantitate considerabilǎ de sǎpun şi un apucase sǎ se clǎteascǎ. Ceilalţi doi malaci se ridicaserǎ deja şi rânjeau satisfǎcuţi. Andi încercǎ ultimul as pe care îl avea în mâneca pe care n-o avea la el:
-          Bǎieţi, v-am spus cǎ eu mǎnânc în fiecare zi sticlǎ pisatǎ fin?
-          Ce zice ǎsta ? - întrebǎ nedumerit Malacul Principal.
-          Zice cǎ mǎnâncǎ sticlǎ – completǎ inteligent  Malacul Secundar 2.
-          Aşa, şi care-i faza ? - întrebǎ şi mai nedumerit Malacul Principal.
-          Faza e cǎ anusul meu a devenit extrem de tǎios pe interior. Mai tǎios ca o lamǎ de cuţit cu cǎlitǎ piliturǎ de oţel înalt aliat. Şi am hemoroizi ca nişte bile de duritatea unui aliaj crom-vanadiu.
Malacul Principal cǎzu pe gânduri. Termenii prea tehnici ca sticlǎ şi hemoroizi depǎşeau capabilitǎţile sale intelectuale uşor reduse. Simţea însǎ o uşoarǎ ameninţare lnedefinitǎ la adresa mǎdularului sǎu mare şi noduros de care era extrem de mândru, ceea ce îl neliniştea întrucâtva. Îl scoase din încurcǎturǎ Malacul Secundar 1 care veni cu o idee genialǎ:
-          Propun sǎ-l încercǎm cu bâta aia de baseball. De preferat cu partea groasǎ. Dacǎ zice adevǎrul ar trebui sǎ rǎmânǎ urme. Dacǎ minte, îi tragem o mamǎ de bǎtaie şi-l violǎm dupǎ aia cu bestialitate.
Toţi trei malacii schimbarǎ priviri aprobatoare. Încǎ odatǎ Malacul Secundar 1 îi scosese din încurcǎturǎ prin inteligenţa lui cu 2 nanometri mai ridicatǎ decât a celorlalţi, oferind soluţii salvatoare la problema aparent de nerezolvat. Andi simţi cǎ lumea se nǎruieşte în jurul sǎu. Cu ultimele puteri îngǎimǎ:
-          Bǎieţi, fiţi gentili cu caca meu!
-          Nici o grijă – rânji Malacul Principal. O să ne imaginăm că eşti o blondă proastă cu cracii lungi.

Cei trei malaci se pregǎtirǎ de acţiune. Dar în acel moment, ceva extrem de interesant se întâmplǎ, care le captǎ atenţia tuturor şi schimbǎ dramatic cursul evenimentelor din duş.
Va urma

8 comentarii:

  1. Nu-i cinstit sa "dai din casa" :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Epic! "fiţi gentili cu caca meu!" :D
    i lol'd

    :)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Porcusor, vorbesti din proprie experienta ?

    RăspundețiȘtergere
  4. stiu ce s-a intamplat.
    a venit floriiiiiiiiiiiiiiiiin salaaaaaaaaaaaaaaaaam
    nu?

    RăspundețiȘtergere
  5. @elena: da, din experienta altora
    @spanac: nu mah, ala nu-i de pe blogu' meu :D
    da' poate vine basescu :P

    RăspundețiȘtergere
  6. porcule, bine ca ai reinceput sa scrii...
    tare mi-era dor
    baga mare ca astept cu sufletelul la guritza

    RăspundețiȘtergere
  7. Am gasit un joc de gangsteri foarte interesant - MAFFIA.RO! Poti concura pe strazi, îti aduce bani. Poti lupta cu alti gangsteri Poti sa-ti intemiezi propria banda cu alti jucatori. Poti sa te armezi cu arme, masini si câini. Grafica este grozava. Ai 2 jocuri in unul singur 3d Fight Club RPG si 2D Maffia, tot ce trebuie sa faci este sa te inregistrezi pe http://WWW.MAFFIA.RO ! Joc gratuit!

    RăspundețiȘtergere

GROHĂIŢI SAU GUIŢAŢI AICI