Ora pământului

Aş vrea azi să scriu un articol ceva mai serios. Ecologie, effect de seră, gunoaie. Şi mai ales despre acţiunea asta care se vrea globală. Ora pământului. Lăudabilă în sine, ca iniţiativă. Cred că n-o să-mi iasă. Din simplul motiv că toata tevatura asta e o labă tristă la o pulă care deja atârnă de vreo 20 de ani. Staţi să vă explic:

Eu sunt ecologist de felul meu şi chiar îmi pare rău că planeta noastră se duce dracului, şi noi odată cu ea. Insă o merităm. O merităm cu prisosinţă. Şi cred că e mult prea târziu ca să facem ceva. Vorba aia, până nu-ţi ajunge cuţitul la os ţi se rupe în paişpe. Apar tot felul de calcule că dacă am stopa acum toate gazelle nasoale, tot nu e sigur că bolovanul pe care l-am aruncat la vale se mai poate opri. In timp ce ăştia mari discută de reducerea emisiilor pâna în 2050 cu 20%. Hai sictir. Sunt singurul care observă ironia?

Ce-am rezolvat că am stins noi ca amărăşteni becul o oră? Mai nimic. S-a oprit vreun furnal? Dacă da, din cauza crizei. Deci criza e bună. Traiască criza. A, şi nu mai pun faza aia cu meciul penibil România-Serbia:

-Gogule, e ora pământului diseara, scoatem sigurantele?

-Ce, ai pitici pe creier? Pai diseară e meciul. Ma piş eu pe ora lor.

După meci:

- Pula mea, mai bine stingeam căcatul ala de TV.

Ei, la nivel global cam asta se întâmplă. Am pierdut şi ultimul brevet care credeam că e românesc. “Ţara ardeeeee, babele se piaptănăăăăă”. Dar iară divalghez.

O chestie poate mai puţin ştiută e că faza asta cu stinsul becului creaza probleme de tensiune. Nu arterială, ci în reţea. Dacă 2-3 milioane de oameni scot siguranţele brusc, în reţea se generează o supratensiune, din cauză că producţia de energie e mai mare deodată. Riscă să se ardă o grămadă de chestii, care costă mai mult decât economia făcută. La fel, dacă brusc aprindem toţi becul la ora Z, se poate întâmpla ceva similar. In fine, nu s-a întâmplat se pare, dovadă ca nimeni nu a stins becul. Poate prin alte ţări.

Ţin minte o fază mişto. Acu câţiva ani ( mai mulţi ) a fost ceva pană gigantică in State. Tragedie mare frate. Parcă era sfârşitu’ lumii. Oameni pe străzi, carambol…ca să vedeţi cât am ajuns de dependenţi de kkatul asta de amper. Şi surpriză, peste 9 luni jumate ce s-a întâmplat? Explozie demografică. Maternităţi asaltate. Normal, ce să facă americanul de rând dacă nu se uită la televizor? Se fute. Logic!

Se întâmplă în Bruxelles ( şi cred că şi în alte oraşe civilizate ) ceva ce mi se pare mult mai interesant. O zip e an nu ai voie să circuli cu maşina. Asta e într-adevăr ceva, chestie la care aş subscrie bucuros. Asta ar genera o tragedie in Bucale cred. Cum să meargă cocalarul şi piţipoanca pe joss au cu metroul? Fucking impossible.

Eu îi admir pe olandezi. Popor mai economicos nu am văzut. Şi niciunde nu am mai văzut atâtea biciclete. Şi parcări de biciclete pe 3 nivele. Sau într-un magazine de-al lor plin cu tot felul de căcaturi, bibelouri şi alte chestii de care bunica ar fi poate super încântată, am văzut un fel de linguriţă cu coadă lungă pentru ce credeţi? Pentru zgârâiat pe fundul sticlei de iaurt. Să nu se piardă nici ultima picătură. Oamenii ăştia sunt de apreciat. Păcat că ţarişoara lor e virtual deja 2/3 sub apă, şi la următorul ţunami o sa facă toţi bulbuci. Probabil că o să construiască nişte plute gigantice şi o să se plimbe cu hidrobicicleta între ele.

Da, de olandezi chiar îmi pare rău. Ei ar trebui să fie Poporul Ales. Dacă aş fi Noe aş lua pe arcă şi o pereche de olandezi şi i-aş pune toată ziua să se fută. Ba nu, aş lua vreo 20 de gagici şi 5 masculi şi i-aş pune să se fută în grup. Pentru salvarea speciei. Restul, la fund cu voi, că nu meritaţi. A, şi să aducă cu ei şi câteva kile de iarbă, să ne ajungă. Când n-o să mai avem mâncare, după ce am mâncat toate animalele de pe arcă, măcar sa fumăm până dăm colţul. Ca apa n-o să se retragă. Sa crăpăm naibilui fericiţi.

Sau dacă o să ne adaptăm, o să ne crească branhii şi înotătoare, o să mâncăm peşte crud, în timp ce puţinele insuliţe deşertice rămase o să fie populate de miriapozi gigantici care traiesc în nisip şi fac fotosinteză. Sună chiar aşa de sumbru? Poate că nu.

Din păcate ăsta e viitorul. Ne-am făcut-o cu mâna noastră, suntem o specie de căcat, care merită să dispară de pe faţa pământului. Noi suntem poluarea. Trăiască VIAŢA NOUĂ.