luni, 27 iulie 2009

Somnul de la Dunăre

După o săptămână în care am ars-o pe la Dunăre fără vreo activitate notabilă în afară de mâncat, dormit, mult alcool şi ajutor la pescuit am constatat că mi s-a relaxat şi ultimul neuron activ.


Întotdeauna am considerat pescuitul ca o activitate dacă nu plictisitoare, justificabilă măcar prin trei argumente:


-Vrei să scapi de prietenă/nevastă/alte activităţi plictisitoare dar care ”trebuie făcute”.

-Vrei să scapi de prietenă/nevastă ca să bei împreună cu alţii ca tine.

-Vrei să scapi de prietenă/nevastă ca să mergi la femei. E un alibi bun, dar trebuie să fii atent să fie deschis magazinul de peşte la întoarcere.


Şi cum vorba aceea, prostul are mintea odihnită, iată cujetările mele după această mirifică mini-vacanţă ( sper că pescarii nu citesc bloage ).


Plictiseala trece cu alcool. Dacă nu trece, mai bagă alcool. Mai ales dacă toţi ăilalţi sunt mega-interesaţi de pescuit, iar pe tine te cam doare la banană de această activitate zisă nobilă.

Somnul e un peşte prost. Seamănă cu ciobanul din Mioriţa, a cărui filosofie cretină o ştim din clasele gimnaziale. Nici măcar nu zice “şi de-o fi să mor….”, ci “sigur o să mor”. Odată ce ai pus laba pe el nici măcar nu se zbate de formă.

-Coropişniţele sunt nişte vietăţi a dracului de scârboase, mai ales când tu eşti pus în barcă la mijloc şi trebuie să pasezi coropişniţa când la un pescar când la celălalt. Au şi prostul obicei să incerce să scape când omul (nu eu) încearcă să îi bage acul în cap şi să-l scoată prin burtă.

-E o risipă imensă de energie să arunci 10-12 beţe dintr-o barcă, să stai cu ochii beliţi la beţe ore întregi şi să prinzi 3 bucăţi de peşte de maxim 0.75 kg. Şi asta în fiecare noapte.

-Poţi dormi foarte bine în barcă, mai ales dacă se întâmplă situaţia de mai sus. Dacă intervine punctul 1 ( plictiseala ) se aplică remediul de la acelaşi punct. Oricum, Calea Lactee se vede mişto din barcă.


A, şi am auzit şi un banc mişto.

Într-un bar beau unii, iar la o masă stă amărât un tip bile clădit, dar cu un cap extraordinar de mic. La cealaltă masă se încinge atmosfera, iar la un moment dat unul îl abordează pe individ:

-Auzi, nu te supăra că te întreb, te văd aşa bine făcut, dar cum de ai capul aşa de mic?

-Păi să vezi , eram la pescuit, prind peştişorul de aur care îmi promite să-mi îndeplinească o dorinţă dacă-l arunci înapoi.

-Aşa, şi?

-I-am zis: “Vreau o muie mică”.


În rest, linişte şi pace. După ce-mi iese neuronul din stand-by poate o sa scriu şi chestii mai genitale.

12 comentarii:

  1. Subscriu la aia cu bautura inamica plictiselii. Orice devine interesant cand esti baut.

    RăspundețiȘtergere
  2. "coropisnita" .
    iacata un cuvant had , de care n-am mai auzit de vreo 8 ani. Bunica-mea se refera la ele ca la "ratzushte". Cacu-ma-n nasu' tau maica,imi mananca "ratzustele" tot nutretu'.
    Ih. Brings back memories. Grose ones.
    Ai idee de ce bunica are fetishuri cu defecat in cavitatile buco-nazale ale semenilor?

    RăspundețiȘtergere
  3. N-am idee. O fi vreo trauma din copilarie legata de coropisnite, fecale si nas ?

    RăspundețiȘtergere
  4. Tre sa fi fost hardcore de-o tine asa si la 8zej da'ani.
    Important e ca o spune cu dragoste. Candoare. Toata gama de air freshners .
    " fornication" e un cuvant funny, huh?

    RăspundețiȘtergere
  5. Si eu as fi avut traume daca dormeam in fan si s-ar fi suit chestiile alea pe mine. Is ca dracu de scarboase. Si cand ma gandesc ca am dormit in fan de o gramada de ori...

    RăspundețiȘtergere
  6. Sunt mari scarbe, subscriu. Nu stiu de ce , le asociez cu filmele proteviste horror:)) habar n-am. Dar urechelnitele sunt si mai horror, imi intrase una in ureche cand eram mica si tipam ca disperata si tot ce a facut frati-miu a zis "ha ha. o sa mori."
    Inca il urasc, cu urechelnite cu tot.

    RăspundețiȘtergere
  7. Dar fanul ... ehehe. M-am pierdut printr-o capita cu o sticla de absinth acum ceva vreme. Numai coropisnite n-am simtit eu!Bis? :d

    RăspundețiȘtergere
  8. Einstein zicea despre sobolani: "Daca ar fi de 10 ori mai mari, ei ar stapani pamantul"
    Ma gandesc cu groaza, daca ar fi coropisnitele de 20 de ori mai mari? Eh? Cine pe cine ar pune in carlig pe post de momeala? Cred ca le-ar face mare placere.

    RăspundețiȘtergere
  9. Imi vine sa ma ingrijorez. Sick and twisted world perspective, daaar total viabil scenariul. Maine -poimaine vezi coropisnita pulsand verde a radioactivitate.Apoi somnul in burta cui ar ajunge ar pupa posibilul pescar foarte brutal. A reverie, nu asa, comun. App, din cauza ta, stimabile, mi-am facut pseudoblog:)) ca nu puteam comenta in voie. Mi se luase sa fiu "Alex" al blogurilor, anonim pe ici si pe dincolo.
    * Jane Doe era luat deja. Sigh.

    RăspundețiȘtergere
  10. Stai linistita, asa a inceput si la mine. La inceput habar n-aveam ce-i ala blog, apoi am primit cateva linkuri pe mail, am inceput sa citesc un blog-doua, mi-a placut, dar nu simteam nevoia sa comentez.
    Apoi, dupa ce mi-am dat seama ca parerea mea e vitala in blogosfera am inceput sa si comentez, apoi blog...si a inceput sa-mi si placa sa scriu pe el.Deci...welcome in the club.

    RăspundețiȘtergere
  11. Thanx.
    Ih. Coropisnite radioactive si pulsande. Abia astept sa adorm:))

    RăspundețiȘtergere

GROHĂIŢI SAU GUIŢAŢI AICI