joi, 17 decembrie 2009

Săpătorii de şanţuri

Acţiunea din povestea următoare se întâmplă cândva într-un viitor neprecizat, într-un sat neprecizat din Rromânia, când o firmă de telefonie, sufocată de concurenţa de la oraş, se hotărăşte să plonjeze în necunoscut şi să tragă un cablu de internet spre satele izolate, pentru a aduce fluxul de informaţie şi torrentele cu filme porno şi acestor oameni năpăstuiţi. Şeful de proiect este trimis în satul cu pricina pentru a găsi oameni care să sape şanţul de 20 de km care desparte respectivul sat de cel mai apropiat stâlp purtator de cablu. Inevitabil, eroul nostru ajunge la cârciuma din sat, unde se găsesc toţi bărbaţii care se respectă.


- Ziua bună gospodari !

Nimic.

- Bună ziua gospodari ! Mă numesc Silvester Popescu, reprezentant al firmei de telefonie şi internet SDR link. Am venit să recrutez personal pentru un proiect incitant care va implica şi minunata dvs aşezare, care...

Un hohot de râsete îi întrerupse discursul. Un malac din spate, care se impunea prin prezenţa lui de 2/2, şi prin ceafa pătrată pufni:

- Auzi, da’ unde vezi matale gospodari aici ? – şi toată lumea râse şi mai tare. Haide, ia un scaun şi stai jos, ce-ai rămas înţepenit acolo ?

Silvester, puţin descumpănit se execută. Malacul care ii făcuse invitaţia era un individ masiv, de o vârstă nedeterminată, dar nu mai tânăr de 50 de ani. Tovarăşii lui erau doi tipi pirpirii, cu priviri rătăcite şi haine soioase, de câmp. Nu se putea şti dacă se opriseră de la câmp să bea “un deţ” sau acolo stăteau ei de obicei. Malacul îi întinse un pahar plin cu o licoare ciudată:

- Hai noroc! Eu sunt Tase! Ei sunt Ion şi Avram!

- Silvester, încântat, dar nu beau în timpul servi...

- Bé mă ! – se răsti Tase. Aişea pi la noi prin sat trebuie să bei cu oamenii, altfel se supără. Hai noroc! Până la fund !


Silvester îşi umezi buzele în licoarea cu gust de petrol. Îi venea să verse, mai ales că în bodega prost aerisită se amestecau zeci de mirosuri dubioase, de la ţigări ieftine, la bere şi ţuică, ciorapi nespălaţi de zile...

- No zîi acuma. Care-i treaba ?

- Păi firma noastră are nevoie de nişte oameni vânjoşi, obişnuiţi cu munca, pentru a săpa un şanţ de aproximativ 20 de kilometri.

- Pentru ce vă trebe şanţul ?

- Pentru un cablu, dar nu contează asta. Trebuie să aibă 50 de centimetri adâncime şi 20 laţ...

- No hai nococ! Mai bé un pohar!

- Mulţumesc pentru amabilitate, eu chiar nu...

- Bé mă! Ce, oi fi vrun fiţos din ăla?

- Bine, mulţumesc, cred că o să mai iau numai un pic...

- No păi cum să nu conteze?

- Ce să nu conteze ?

- Ce fel de cablu băgaţi acolo. Fibră optică, coaxial, torsadat....de care?

- Fibră optică, dar chiar nu văd ce contează. Nouă ne trebuie oameni care să sape şi ...

- Păi contează măi neniculeee, cum dracu’ să nu conteze ? Voi veniţi aici si faceţi afaceri...trebuie să ştim cum tratăm.

- Mă scuzaţi, dar chiar nu înţeleg ideea...noi plătim bine, 50 de RON la ziua de lucru, plus mâncare...

- Şi ţuică ? – interveni Avram.


Tase îi aruncă o privire tăioasă. Avram încremeni cu paharul la buze.

- Auzi, tu să nu te bagi, ‘nţeles? Aici purtăm negocieri serioase ! No, ia şi mai be niţel – şi luând sticla îi mai turnă puţin nefericitului Silvester, care începea deja să nu mai vadă clar.

- Aşa, carevasăzică fibră optică. Pentru ce trebuie aia? Telefoane, alea-alea ?

- Internet, telefonie şi televiziune High-definition, dacă chiar sunteţi curios, dar chiar nu văd rostul...

- Ahaaa, internet – zise Tase, păi de ce nu zici aşa? Şi cei trei schimbară priviri pline de subînţeles. Hai zi, aşa-i că-i broadband?

- Da, broadband ! Domnule, discuţia asta devine tot mai ciudată. Ştiţi sau nu ştiţi pe cineva care poate săpa şanţul ăla?

- Hei, linisteşte-te omule, discutăm doar. Şi dacă vrei să ştii, n-o să găseşti în satul ăsta de leneşi pe nimeni să se bage la aşa o muncă grea în afară de noi trei. Aşa că cu mine trebuie să discuţi. Clar? Hai, mai bé un pic...


Silvester deja era ameţit. Ţuica îi făcea deja ravagii în stomac şi se întreba pe unde ar putea fi buda. În mod sigur nu putea fi decât în spatele curţii – asta dacă exista aşa ceva sofisticat ca o budă.

- Şi cam cât trafic estimaţi voi că o să treacă prin fibra aia optică ? – întrebă Tase

- Poftim?

- Ce, eşti prost? Vai să-mi bag pula, ăsta s-a îmbătat deja. T-R-A-F-I-C! Gigaocteţi P-E S-E-C-U-N-D-ă. Cam câţi estimaţi aşa, acolo la firma aia de dăjtepţi?

- Nu...nu ştiu. Fibra asta duce cam până la un terraoctet, dar depinde de mulţi factori...


Cei trei schimbară priviri indignate. Ion izbucni:

- Păi bine măi, veniţi aici să păcăliţi lumea?

- Cum..cum adică să păcălim lumea?

- Ce, te faci că nu înţelegi ? – mugi Tase. Păi voi traficaţi prin fibra aia broadband sute de teraocteţi pe zi, şi vreţi să ne plătiţi cu 50 de lei amărâţi ? Ruşine! Capitalişti fără inimă!

- Putem negocia, vă plătim cu să zicem 75 de RON/zi...

- Mizerabile! Ar trebui să te cotonogim aici! Auzi, 75 de RON/zi. Omule, dacă vrei să-ţi sape cineva ne plăteşti la trafic.

- Nu înţeleg. Cum la trafic?

- 50 de RON/zi plus 1 ron pe fiecare gigaocctet transferat, timp de trei ani. Şi mâncare şi ţuică.

- Cum? Păi nu se poate aşa, politica firmei...

Cei trei se ridicară de la masă.

- Haideţi, ne pierdem vremea cu ăsta. Păi pentru banii ăia io nici nu ridic sapa. Mai bine stau şi beau la crâşmă! Bucură-te că n-ai luat şi bătaie! Si ieşiră, trântind uşa.


Silvester era năuc de cap. Nu-i venea să creadă. Parcă era într-un basm cu proşti, în care prostul era el. Dădu să se ridice, când simţi o mână pe umăr.

- Domnu! Aţi uitat să plătiţi consumaţia.

- A? Consumaţia? A, da, am băut două pahare de ţuică ...

- Care două pahare? Şapte sticle aţi băut toţi patru şi aţi fumat trei pachete de ţigări. Nea Tase a zis că plătiţi dumneavoastră. 107 Ron vă rog. Haideţi mai repede că închidem.

10 comentarii:

  1. Tu capitalist cu WiFi, Mercedes CLK, Chivas Regal de 12, nu te pune cu prostu' taranimii, ca are mintea odihnita si te bate cu propriile-ti arme

    RăspundețiȘtergere
  2. 1 ron pe gigaoctet :) Ii facea pe fraieri daca accepta . Si le mai dadea doar zilnic bautura de 300 ron si mancare cam tot la fel . Scapa usor firma respectiva .

    RăspundețiȘtergere
  3. Asa le trebe astora de la SDR backwords.
    Sa fie impuscati in cur cu sare
    Apoi omorati cu pietricele de rau.
    Ne fura dom'le... Ne fura pe toti

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu primim cu mafia. Mergi si sapa groapa altuia, se castiga mai bine

    RăspundețiȘtergere
  5. Seamana cu un banc remixat cu foarte multa dibacie. Foarte tare, chiar am ras.
    Iti ies povestile astea. Cred ca se trage de la radiatii. :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Vreau sa vina Tase sa imi vanda masina in targ :))

    RăspundețiȘtergere
  7. MenThal: de dat asta nu e nici un banc remixat. Va spun eu cand remixez bancuri, povesti si altele.

    Treaz: Tase o sa-ti vanda numai cauciucurile si motorul la pret de masina, ca doar alea fac trafic. Restul o sa ia el bonus si o sa duca la fier vechi. Ceea ce n-ar fi rau.

    RăspundețiȘtergere
  8. nu ştiu clar cine să fie prostul: tipul de la cablu care nu şi-a dat seama că ţăranii nu erau chiar nişte ţărani sau ţăranii carele n-au pricipit avantajele unei cablări în satusatul lor prăpădit?
    concluzie: inginreul de la oraş mai bine ar fi cerut "renumărarea" banilor pe care îi avea de plătit!

    RăspundețiȘtergere

GROHĂIŢI SAU GUIŢAŢI AICI