Cum să mă înjuraţi corect

În general când îţi faci un blog trebuie să te aştepţi să fii înjurat, trollat, spamat, scuipat, lins în cur pentru anumite foloase ş.a.m.d. Ai de facut câteva alegeri simple: îţi pui blogul privat ( ceea ce nu prea te ajută ), te apuci să moderezi comentariile ( ceea ce poate fi o muncă destul de najpa, mai ales dacă nu o arzi pe net toată ziua, plus că vei fi acuzat de băsescianism ), sau pur şi simplu laşi comentatiile “la liber”, cu riscurile aferente.

Unii mimează democraţia în acest fel proclamând sus şi tare “eu las comentariile la liber”, dar apoi ori ştergându-le pe cele contra ( metoda visurât ), ori lăsându-le acolo, dând un răspuns evaziv, apoi banând elegant comentatorul, pentru a nu se mai “desfăşura” a doua oară ( metoda zoso ).

Aşa cum era de aşteptat, de vreo 3 luni încoace, de când a început să fie multă vânzoleală pe blogul ăsta, şi înjurăturile s-au înmulţit. Pe mine personal, ca individ cu şunca groasă din nastere mă cam doare la banană dacă mă înjuri. Eşti liber să o faci, nu te cenzurez, nu te banez, dar fă-o măcar cu eleganţă, cu fair play, şi mai ales cu argumente. De exemplu e o diferenţă mare între următoarele înjurături:

SpuneNuDrogurilor: Nu mi-a plăcut articolul tău cu care ne-ai demascat adevăratele intenţii de a face trafic creând o campanie aparent onestă. De aceea te urâm toţi in cel mai profund mod, ne băgăm pulele în gâtul tău şi când te prindem o să te ciomăgim grupa mare.

E o înjurătură corectă, care conţine cele trei elemente esenţiele: motivaţie ( nu mi-a plăcut articolul tău pentru că... ), obiect ( te urâm, ne băgăm alea-alea ) şi consecinţe ( dacă te prindem...) , pe care o s-o accept cu eleganţa caracteristică mie. În mod sigur n-o să o şterg de pe blog, ci o să răspund prompt:

PorcusorulRadioactiv: Am priceput aluzia fină, sugeţi pula cu toţii şi dacă o să păţesc vreodată ceva o sa-mi pun toţi drogaţii să vă fută în cur.

În răspuns se observă de asemenea trei elemente esenţiale: însuşirea mesajului ( am priceput aluzia fină ), comunicarea concluziei ( sugeţi pula cu toţii ) şi consecinţele ( o să-mi pun drogaţii să vă fută în cur ).

Acesta este un mod frumos şi elegant de a schimba înjurături, iar pe un blog de gentlemani lucrurile se opresc aici, eventual lucrurile se vor stinge după încă un amical schimb de “ba a mă-ti!”. În mod sigur va rămâne la mine pe blog şi va face carieră. Cât de poetic şi minunat schimb de replici! Cât de romantică, şi cât de diferită e această înjurătură faţă de următoarea:

Anonim: eştu un ratat, sugi pula.

Chestia asta chiar nu-mi spune nimic: de ce sunt un ratat, de ce vrei tu să sug pula şi ce vei face în privinţa asta ? Nu conţine nici cea mai mică urmă de informaţie, deci nu e relevantă nici pentru mine nici pentru alt cititor. În plus e nulă, pentru că nu voi suge pula niciodată de bună voie, şi nici măcar nu sunt ratat. Aşa că o voi şterge fără mustrări de conştiinţă.

Alte exemple de înjurături pentru care am tot respectul ( mă rog, nu şi pentru cei care le-au debitat ):

Zoso: Auzi băi pulă! Tu să nu te iei de mine că fac publicitate mascată la case naşpa care nu se vând. Io fac bani grei din treaba asta şi n-o să vină un căcat ca tine cu 10% trafic din cât am eu să-mi strice biznisu! Clar ?

Visurât: Băi căcat de căcat! Ce-ai tu că eu scriu despre noul raft cu cd-uri pe care mi l-am făcut în casă? Cum să nu ţi se pară interesant? Păi tu nu ştii că eu am 1000 de cretini cititori pe zi care intră şi-mi laudă raftul? Probabil ai ceva la cap că nu ţi se pare interesant. Du-te în pula mea şi tratează-te.

Un antenist (m)u[n]ist: Eşti un cretin că zici de Mircea Badea că e un oligofren, am citit articolul tău în toată clasa şi toată clasa a plâns de revoltă. Mircea badea Rulz! We love u Mircea Badea, eşti cel mai tare, Porcuşorul suge pula toturor de dobitoc cum ai putut scrie aşa ceva te urăşte toată clasa a zecea B.

Deci: fiţi creativi, ce p*ula mea. Înjuraţi-mă cu graţie, dar mai ales cu argumente.